Omul ordinar este preocupat sa-si omoare timpul, omul de spirit va sti intotdeauna cum sa si-l intrebuinteze. De aceea, jocul de carti a ajuns ocupatia predilecta in orice societate. Neavind idei de schimbat, oamenii schimba cartea la masa si-si cistiga banii unii altora. Cei care nu stiu nici atit, sau sint de-a dreptul prosti, bat darabana cu degetele-n masa.
Tigarea inlocuieste, de asemenea, gindirea, atunci cind nu are ce stimula.
Byron, in “Don Juan”, face o satira amara la adresa femeilor care transforma dragostea intr-o “afacere de cap” uitind ca au “inima”. Capul vine dupa inima, caci nu el este centrul corpului, ci o dezvoltare a lui. Cind moare un erou i se imbalsameaza inima, in timp ce filozofii si poetii au parte, dupa moarte, de cercetarea amanuntita a craniului si creierului.
Arthur SchopenhauerPuterile lumii sint trei: inetligenta, forta si fericirea.
Arthur SchopenhauerMancarea buna, vinurile alese – iata scopul suprem al existentei; sa-si procure tot ce contribuie la binele sau material este tinta vietii sale. Seriozitatea rece, lipsita de sens este proprie filistinului si-l caracterizeaza. Odata sfarsite placerile materiale, societatea filistinilor devine curand plictisitoare. Pana si jocul de carti devine monoton.
Arthur SchopenhauerCaci avutia este ca apa sarata: cu cat bei cu atat ti-e mai este. La fel este si gloria.
Arthur SchopenhauerOrice animal de prada ajunge mormintul viu a inca o mie de alti pradatori si nu rezista in timp decit cu pretul unui lung sir de martirii. Inteligenta mareste capacitatea de a suferii, atingind la om gradul cel mai inalt.
Arthur SchopenhauerEfortul neincetat de a izgoni suferinta nu are alt rezultat decit o schimbare de suprafata. La origine ea apare sub forma necesitatii si a grijilor materiale. In cazul in care prin munca si eforturi deosebite reusim s-o izgonim sub aceasta forma si infatisare, suferinta se transforma, fiind in continuare prezenta, raportata la virsta si tinind seama de factorul intimplare, sub forma instinctului sexual, geloziei, pasiunii, invidiei, urii, fricii, bolii, zgirceniei etc.
Arthur SchopenhauerMotivele care-i determină pe oameni să acţioneze sunt în număr de trei: a) Egoismul, care determină bunăstarea individului; el este fără margini; b) Răutatea, care doreşte nenorocirea aproapelui; c) Mila, care vrea binele aproapelui; ea merge până la nobleţe şi grandoare. Orice acţiune omenească are drept cauză unul din aceste mobile, lucrând în parte sau împreună. Egoismul de care cu toţii suntem plini şi pe care-l ascundem din politeţe se trădează în momentul în care instinctiv căutăm în fiecare persoană pe care-o vedem o relaţie sau un mijloc de parvenire către unul din scopurile pe care le urmărim. Când facem o cunoştinţă nouă primul nostru gând este de a şti dacă şi cât ne poate fi folositoare; dacă nu poate, nu reprezintă nimic pentru noi. Este în natura fiinţei umane să vadă în aproapele său un posibil mijloc pentru a-şi atinge scopurile.
Arthur SchopenhauerMercur stapineste al zecelea an. Cu planeta aceasta omul se misca repede si usor intr-o orbita restrinsa; orice fleac este cauza perturbatoare, dar invata mult si usor sub mina Domnului, sireteniei si elocintei.
Cu al douazecilea an incepe stapinirea planetei Venus; dragostea si femeile il stapinesc.
In al treizecilea an stapineste Marte; la virsta aceasta omul este violent, indraznet, orgolios si razboinic.
La patruzeci de ani barbatul e stapinit de patru planete mici: cimpul vietii sale creste. Este frugi, adica practic, prin influenta lui Ceres; are un camin datorita Vestei; a devenit intelept si invatat datorita lui Palas si, asemenea Junonei, sotia sa domneste stapina in casa.
In al cinzecilea an stapineste Jupiter: omul a supravietuit celei mai mari parti a contemporanilor sai, se simte superior generatiei actuale. Are multa forta, experienta si cunostinte. Este, in functie de personalitatea sa, autoritar cu cei ce-l inconjoara. Nu suporta sa i se porunceasca si vrea sa comande. Acum este mai apt sa devina conducator.
In al saizecilea an vine Saturn si cu el greutatea, incetineala, tenacitatea plumbului. Multi batrini par ca si morti: sint palizi, greoi si inerti ca plumbul.
Cu Uranus, ciclul se incheie. Este momentul, se zice, de a merge in cer.
Nu pot sa-l prind in calcul pe Neptun, pentru ca nu-l pot numi cu adevaratul sau nume – Eros. Prin Eros inceputul se leaga de sfirsit. Eros este in conexiune misterioasa cu Moartea. Poate de aceea Horus sau Amentes al Egiptenilor este in acelasi timp “cel care ia” si “cel care da”.
كمية الضوضاءِ التي يملكها أي واحد بطريقة غير ملموسة؛ تتناسب عكسياً مع قدرتِه العقليةِ.
Arthur Schopenhauer« erste vorherige
Seite 16 von 29.
nächste letzte »
Data privacy
Imprint
Contact
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Funktionalität bieten zu können.