Mi-ai otrăvit sângele şi nu mai pot trăi fără otrava ta.
Liviu RebreanuTags: romantic romanian iubire
Moartea e o ipoteza pana in momentul cand omul se pomeneste in bratele ei, fara nici o speranta de intoarcere.
Liviu RebreanuÎși dădeau seama amândoi că sufletele lor se căutau de mult, poate de mii și mii de ani.
Liviu RebreanuOmul e un univers inchis cu legile-i proprii care-i comanda viata efemera, tot atat de departe de ceilalti oameni ca si un astru de ceilalti astri, fara niciun mijloc de comunicare reala cu nimeni.Iluzia comunitatii cu alti semeni te inseala numai pana in momentul unei mari zdruncinari sufletesti cand deodata iti dai seama ca nici parintii, nici fratii, nici prietenii, nimeni nu te poate nici ajuta, nici macar intelege...
Liviu RebreanuSe simtea despartita de oameni si de lume, izolata intr-o carapace unde sufletul ei se zvarcolea inutil.Constata pentru intaia oara ca, in realitate, omul ca si toate vietatile pamantului, a fost condamnat sa traiasca singur, fiindca existenta nu e posibila decat in singuratate individuala.
Liviu RebreanuSe simtea inutila si anacronica, o zdreanta veche care incurca locul.
Liviu RebreanuS-au privit întâi lung, citind fiecare în ochii celuilalt bucuria inimilor ce s-au regăsit după despărțiri de milioane de ani.
Liviu RebreanuFără ea, viața lui nu putea avea înțeles, nici aici, nici în altă lume.
Liviu RebreanuDaca asta n-a fost iubire, atunci ce-i iubirea?
Liviu RebreanuTags: ion
În clipele cele mai grele, tocmai atunci, omul e sortit să rămână singur. De-abia atunci i se lămurește că el constituie o lume separată, complicată, fără legături cu ceilalți oameni și restul lumii, decât doar materiale.
Liviu RebreanuTags: inspirational solitude loneliness complicated-life
« first previous
Page 3 of 4.
next last »
Data privacy
Imprint
Contact
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Funktionalität bieten zu können.