Lumina aceasta ascunde altceva. Viaţa întreagă ascunde altceva. Aşa cum sunt eu, aşa cum e Biriş, ascundem, fiecare din noi, altceva. Se află ascuns undeva în noi, în adâncul fiinţei noastre. Altceva.
Mircea EliadeI wanted to study them all; obviously, not as a specialist, but still rigorously, working directly from texts, because I have a horror of improvisation and hearsay learning.
Mircea EliadeEu am optat pentru Viaţă, îi spusese. Vreau să trăiesc, să văd ce are să se întâmple până la urmă...
Mircea EliadePăcatul tău este că vrei să trăieşti moartea aici, pe pământ, continuă Irina ca şi cum nu l-ar fi auzit. Dar pe pământ omul e dator să trăiască numai viaţa. Moartea lui adevărată o va trăi în Cer. Dacă încearcă să trăiască moartea pe pământ, păcătuieşte şi se mistuieşte în deznădejde. Şi atunci, nici nu trăieşte cu adevărat, nici nu moare. E ca un fel de strigoi.
Mircea EliadeDe tot ce se întâmplă în lume sunt şi eu vinovat. Pentru că nu sunt un om întreg, nu sunt o unitate armonioasă, sunt un ins dezaxat, fără centru. Probabil că mai sunt şi alţii, zeci de milioane, ca mine. Şi cum pentru societăţile moderne lumea înseamnă tot mai puţin Cosmos şi tot mai multă Istorie, îţi dai seama ce repercusiuni poate avea dezechilibrul acesta interior în afară de noi. Cum am putea fi creatori în Istorie noi, câteva zeci de milioane de dezechilibraţi?
Mircea EliadeI se păruse că fusese păcălit, că cineva îşi bătuse joc de el lăsându-l să creadă că tinereţea nu e totuna cu numărul anilor, şi că poţi să-ţi numeri anii, unul după altul, ca şi cum ar fi vorba de altceva decât de propria ta viaţă care se scurge...
Mircea EliadeTo whatever degree he may have desacralized the world, the man who has made his choice in favor of a profane life never succeeds in completely doing away with religious behavior.
Mircea EliadeIf Samkhya-Yoga philosophy does not explain the reason and origin of the strange partnership between the spirit and experience, at least tries to explain the nature of their association, to define the character of their mutual relations. These are not real relationships, in the true sense of the word, such as exist for example between external objects and perceptions. The true relations imply, in effect, change and plurality, however, here we have some rules essentially opposed to the nature of spirit.
“States of consciousness” are only products of prakriti and can have no kind of relation with Spirit the latter, by its very essence, being above all experience. However and for SamPhya and Yoga this is the key to the paradoxical situation the most subtle, most transparent part of mental life, that is, intelligence (buddhi) in its mode of pure luminosity (sattva), has a specific quality that of reflecting Spirit. Comprehension of the external world is possible only by virtue of this reflection of purusha in intelligence. But the Self is not corrupted by this reflection and does not lose its ontological modalities (impassibility, eternity, etc.). The Yoga-sutras (II, 20) say in substance: seeing (drashtri; i.e., purusha) is absolute consciousness (“sight par excellence”) and, while remaining pure, it knows cognitions (it “looks at the ideas that are presented to it”). Vyasa interprets: Spirit is reflected in intelligence (buddhi), but is neither like it nor different from it. It is not like intelligence because intelligence is modified by knowledge of objects, which knowledge is ever-changing whereas purusha commands uninterrupted knowledge, in some sort it is knowledge. On the other hand, purusha is not completely different from buddhi, for, although it is pure, it knows knowledge. Patanjali employs a different image to define the relationship between Spirit and intelligence: just as a flower is reflected in a crystal, intelligence reflects purusha. But only ignorance can attribute to the crystal the qualities of the flower (form, dimensions, colors). When the object (the flower) moves, its image moves in the crystal, though the latter remains motionless. It is an illusion to believe that Spirit is dynamic because mental experience is so. In reality, there is here only an illusory relation (upadhi) owing to a “sympathetic correspondence” (yogyata) between the Self and intelligence.
Tags: yoga
Camaraderia între un bărbat şi o femeie tânără este posibilă numai dacă amândoi sunt foarte inteligenţi sau dacă amândoi iubesc. Altminteri este o simplă tovărăşie mai mult sau mai puţin insipidă, foarte puţin interesantă sufleteşte, sau o etapă preliminarie unei legături tot atât de puţin interesante. Iar prietenia între un bărbat şi o femeie tânără este de asemenea un mare cuvânt, cu majusculă, dacă nu e alimentată de inteligenţă şi susţinută de dragostea pe care fiecare dintre ei o poartă altei persoane. Tovărăşiile acelea agreabile şi impure pe care le numim prietenii se rezumă de cele mai multe ori la vizite frecvente, la oarecare confidenţe şi la o caldă familiaritate. Mai sus nu răzbat.
Mircea EliadeAm iubit întotdeauna pe mai multe planuri, n-am ştiut să sacrific totul pentru un sâmbure de adevăr sau de viaţă, de aceea m-am lovit de toate pragurile şi m-au dus valurile cum au vrut.
Mircea Eliade« first previous
Page 4 of 8.
next last »
Data privacy
Imprint
Contact
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Funktionalität bieten zu können.